- Cultural - nr. 20 / 31 Ianuarie, 2006 Constatarile unor sondaje si declaratiile unor oficiali ("Mediul rural este in Romania secolului al XIX-lea" din punct de vedere cultural) nu fac decat sa ne reaminteasca niste responsabilitati pe care le avem, deopotriva cei "de sus" si cei "de jos", fata de satul romanesc. Pentru ca ceea ce se petrece in cultura din satul romanesc este de-a dreptul ingrijorator pana la alarmant. Ce se mai intampla in cele mai multe sate din perspectiva culturala se deruleaza pe spatii inguste si tot mai lipsite de vigoare. Institutiile traditionale cu responsabilitati in viata culturala din mediul rural au disparut sau au o existenta anemica. Bibliotecile, acolo unde mai exista, primesc atat de putini bani pentru achizitiile de carte incat nici nevoile curente ale celor care mai citesc, in primul rand elevi, nu pot fi satisfacute. Spatiile multor biblioteci sunt precare, fondul de carte e insuficient si uzat fizic. Nu multe biblioteci au bibliotecari platiti, acestia au "inlocuitori cu naut" dintre profesorii de romana. Bibliotecile, in astfel de conditii, nu pot deveni atractive pentru noile generatii de cititori, pentru care lectura e inca vitala, macar din perspectiva obligatiilor scolare. Nu-mi pot reprima nostalgia desi nu sunt un nostalgic al comunismului, dar macar o luna pe an era alocata ca buget de timp pentru carte, in binecunoscuta "Luna a cartii la sate", in care scriitori de toate calibrele colindau satele romanesti, se intalneau cu cititorii, se lansau noi carti, se omagiau personalitati literare s.a.m.d. Eu, alti scriitori apropiati, inca nu ne-am pierdut acest reflex al iernii si ne ducem sa facem "propaganda" cartii prin sate. Dar nu poti merge decat acolo unde esti dorit, unde este interes. Pentru ca astfel de actiuni pleaca dintr-o nevoie interioara a celor care pretuiesc cu adevarat cartea si isi respecta cititorii.