Pe 6 decembrie 2004, la 24 de ore de la omorarea lui Teo Peter, am publicat acest editorial in ziarul „Adevarul". Iata-l reprodus integral, cu permisiunea ziarului „Adevarul".
„Alaltaieri, Romania a semnat cu SUA un tratat prin care militarii americani aflati pe teritoriul romanesc sunt scosi de sub jurisdictia Curtii Penale Internationale.
Prin urmare, daca un militar american din trupe deplasate in Romania isi pierde controlul si porneste cu tancul prin Tandarei, tragand in stanga si in dreapta, Romania nu va face apel la CPI fara acordul SUA.
(...) Cu justificata mandrie si vie satisfactie, putem spune ca Romania este iarasi prima la prostitutie politica". Scriam aceste randuri pe 3 august 2002. Sambata, 4 decembrie 2004, dimineata, tancul a pornit. Doar ca n-a fost tanc, ci jeep, si n-a luat-o razna prin Tandarei, ci prin centrul capitalei Romaniei.
Si crima nu e de razboi, ci de pace. Un om bun si iubit de toti, un muzician indragostit de meseria lui, uriasul Teo Peter, a fost omorat ca un pui de gaina.
Inima lui, in plina desfasurare a festivalului „Rock in My Heart", organizat si insufletit de el, a fost strivita nu de o piatra, ci de un bolid condus de un puscas marin netrezit din betie. Nu doar alcoolul l-a facut pe seful gorilelor ambasadorului american Crouch sa intre in intersectia Polona cu Bd.
Dacia de pe strada fara prioritate, fara sa se uite in stanga si in dreapta, accelerand in dementa, ci si sentimentul fiintei in jeep.
Scriam ca exista un sentiment romanesc al fiintei in jeep, dupa ce nevasta lui Adrian Paunescu a omorat trei oameni cu scula asta, iata ca exista si unul american: gorila superioara Christopher a condus Fordul ambasadei prin Bucuresti ca un tanchist USA prin desert sau prin jungla.
Oamenii, masinile, casele Romaniei sunt pentru el ase
