Monica Macovei a reusit sa porneasca reforma justitiei luptandu-se cu toata lumea, chiar cu politicienii de frunte ai coalitiei de guvernamant, care anul trecut s-au lasat greu convinsi sa largeasca declaratia de avere cu afisarea publica a bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea lor sau a familiei lor. Monica Macovei a devenit, imediat dupa numirea ei in fruntea Ministerului Justitiei, inamicul public numarul unu atat pentru opozitie, cat si pentru multi reprezentanti ai puterii, care isi dadeau seama ca nu vor exista cai de negociere a legalitatii cu noul ministru. Magistratii cu vechi state de plata in sistem au atacat-o din toate partile, de teama ca isi vor pierde privilegiile, iar presa a fost mereu neprietenoasa, executand-o la ordin, cu rea-credinta, rea-vointa si fara argumente. Optiunea morala a Monicai Macovei i-a deranjat pe toti cei aflati pe muchie de cutit care sperau intr-o justitiei ocrotitoare pentru ei ca mari beneficiari ai tranzitiei. Politicienii imbogatiti prin influenta, baronii presei, procurorii si magistratii colaborationisti s-au vazut pentru prima data amenintati de un ministru al Justitiei venit din afara sistemului, gata sa taie in carne vie. Un ministru care nu are cu ce fi santajat, care nu vrea sa castige putere politica si care nu are ce pierde intrand in razboi cu toata lumea pentru a pune in practica principiile statului de drept, atat de des invocate, dar foarte rar luate in serios. Monica Macovei nu putea intra in tiparul ministrului de tranzitie, care vrea vizibilitate, influenta, avere si care are mereu ceva de ascuns, de aceea asupra ei nu se pot activa parghiile obisnuite ale sistemului. Si pentru ca nu putea fi manipulata sau convinsa de conservarea viciilor justitiei autohtone au fost puse la punct diverse scenarii prin care sa fie compromisa.

1. Metoda minciunii absolute Gardianul din 14 martie 2005 publi