In explozia editoriala din Romania postcomunista s-au produs si cateva fenomene atipice. Unul dintre ele este stabilirea la Bucuresti a unui editor francez, Samuel Tastet, si înfiintarea de catre acesta în Romania a unei edituri care sa functioneze pe “axa Paris-Bucuresti”. Aller-retour, pe cat posibil. Printr-o coincidenta fericita, acronimul Editurii Samuel Tastet, EST, desemneaza punctul cardinal al zonei din Europa în care functioneaza institutia. Este o editura relativ mica, “de nisa”, cum se spune, orientata mai ales spre traducerea în romaneste a unor autori importanti precum Marcel Proust, Jean Cocteau, Samuel Beckett, Maurice Blanchot, Salvador Dali, Albert Cohen, Henry Miller, Imre Kertész (Premiul Nobel pentru literatura în 2002), Maurice Nadeau, Serge Gainsbourg, Claude Lanzmann si altii. Intr-o colectie speciala, intitulata chiar Colectia deosebita, editura EST (www.esteditura.ro) publica volume (zece pana acum) dedicate rasismului, problemelor minoritarilor si cercetarii discriminarilor de tot felul. Aici au aparut carti de referinta, precum Mitul arian. Eseu asupra izvoarelor rasismului si ale nationalismelor, de Léon Poliakov (2003, traducere din franceza de Liviu Ornea), Asasinii memoriei. “Un Eichmann de hartie” si alte eseuri despre revizionism, de Pierre Vidal-Naquet (2003), sau Istoria sefarzilor. De la Toledo la Salonic, de Esther Benbassa si Aron Rodrigue (2002, ultimele doua volume în traducerea Marianei Arnold).
De curand, în aceasta “colectie deosebita” a aparut o carte deosebita. Este vorba de Ura de sine. Identitati dificile (EST, 2005), un volum coordonat de Esther Benbassa si Jean-Christophe Attias si excelent tradus din franceza de Liviu Ornea. In primele decenii ale secolului XX, sociologul german Theodor Lessing a forjat si impus în mediile intelectuale internationale un termen nou: Der Jüdische Selbsthass (ura de sine evreiasca
