Doru Pop
Ochiul si corpul. Modern si postmodern in filozofia culturii vizuale
Editura Dacia, Colectia „Mundus imaginalis“, vol. 11, Cluj-Napoca, 2005, 272 p.
In Ochiul si corpul. Modern si postmodern in filozofia culturii vizuale, Doru Pop face un studiu de istorie a ideilor, propunindu-si sa panorameze principalele conceptii filozofice si teoretice prin care a fost definita, in secolul al XX-lea, relatia dintre subiect si obiect din perspectiva vizualitatii.
Obiectul cercetarii il constituie asadar teoria vizualului, cu toate ramificatiile sale conceptuale: subiect privitor si obiect privit, vedere, privire, viziune, constiinta si corp, idee si perceptie etc., toate rezumabile in cuplul metonimic care da titlul cartii: ochiul si corpul. Tema este extraordinar de complexa, ea implicind o serie de distinctii si nuante dintre cele mai rafinate si mai speculative.
- Un subiect „hibrid“, interdisciplinar, situat pe un borderline fluctuant
Trebuie din start observat ca avem de-a face cu un subiect „hibrid“, interdisciplinar, situat pe un borderline fluctuant si imprecis, la confluenta filozofiei, psihologiei, sociologiei, religiei si artelor. Perspectiva dominanta pe care o adopta Doru Pop este cea filozofico-teoretica, facind insa incursiuni necesare in psihanaliza si teoria perceptiei, in sociologia comunicarii, in estetica, in abordarile culturaliste sau pragmatiste. Necesitatea unor asemenea studii este tot mai presanta, in masura in care „cultura vizuala“ devine coplesitoare si atotinglobanta in societatea noastra postmoderna, in care manipularea obiectelor fizice tinde sa fie dublata si uneori inlocuita de comertul de reprezentari predominant vizuale asupra acestor obiecte.
Este o observatie deja curenta ca, in era actuala, civilizatia umana a dezvoltat o logosfera, o iconosfera sau o imagosfer
