Ruxandra CESEREANU
Gulagul in constiinta romaneasca. Memorialistica
si literatura inchisorilor si lagarelor comuniste
Editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Polirom,
Iasi, 2005, 410 p.
Destabilizind notiunea de om cu tot ce-i este aferent, fenomenele istorice aberante submineaza inclusiv resursele cuvintului, care in fata ororii par insuficiente si inadecvate. Astfel, dincolo de contributia la memoria colectiva, orice discurs despre Gulag, ca si despre Holocaust, este remarcabil prin simplul fapt ca mai reuseste sa se articuleze ca naratiune. Dar pentru ca tacerea este inadmisibila din punct de vedere etic, efortul recuperator al povestirii va trebui sa depaseasca, in punctul sau critic, problema integrarii in istoria umanuluia ceva ce pina atunci nu intra in notiunea de om. Inumanul devine din exceptie si limita exterioara, un punct zero, centrul care defineste insasi structura istoriei.
Insa daca, pe de o parte, cartile despre Gulag si Holocaust descompun chipul omului, reprezentind semnale de alarma ce deconspira monstrul-calau ca potential al fiecaruia, pe de alta parte, il si recompun, prin memoria victimelor intre care „nu mai exista eroi si sfinti, ci oameni, dar aceasta modificare innobileaza chiar conceptul de om“. De aceea, studiile despre Gulag sau Holocaust ajung inevitabil sa trateze nu numai despre un spatiu sau despre evenimente istorice care la un moment dat ar putea fi considerate indepartate, ci sint, in primul rind, studii in perpetua actualitate despre esenta contradictorie a umanului, asa cum o releva situatiile extreme. Din aceasta perspectiva, formula eseului de mentalitate pe care o propune Ruxandra Cesereanu in editia a II-a, revazuta si adaugita, a Gulagului in constiinta romaneasca este de doua ori potrivita si interesanta.
- Dimensiunea arhetipala a Gulagului istoric @N
