Daca un sef de firma, fie ea intreprindere, magazin sau ziar, dintr-o tara capitalista adevarata aduna tot personalul si tine o cuvantare ca aceea de miercuri a presedintelui Romania s.r.l., dl Traian Basescu, eu, unul, n-as da zisei firme prea multe luni pana la faliment.
Nici un manager profesionist nu umbla cu aluzii, amenintari voalate, acuze generale, batutul iepei sa priceapa saua si cine e suit in ea. Acestea ar fi semne de slabiciune si incompetenta in ochii salariatilor dintr-o intreprindere capitalista.
Ei stiu bine regulile, care sunt simple si limpezi: cine a performat e premiat, cine a gresit e sanctionat, cine a stat e concediat, cine a furat e arestat si judecat. Cu nume, prenume si functie cu tot.
Am spus si am subliniat ca asa se intampla lucrurile intr-o intreprindere capitalista. In Romania s.r.l. postcomunista, a domnilor Iliescu si Basescu, ceea ce se retine din capitalism e doar raspunderea limitata.
Discursul critic violent, dar generalist, „metaforic", fara rostirea nici unui nume, sau cu aluzii la un nume - doua, este o metoda tipica pentru conducatorii comunisti.
Scopul nu este atat indreptarea situatiei, cat mentinerea unei stari de presiune si incertitudine asupra intregului auditoriu. Fiecare trebuie sa se simta vizat, suspectat, urmarit, supravegheat.
Nu intamplator si-a incheiat magistral dl Basescu discursul intr-un admirabil old secu.com style: „Va asigur ca cel putin eu stiu mult mai multe decat presupuneti ca as sti!".
Daca va imaginati ca dl presedinte e consecvent sau crede ce spune, am sa va amintesc declaratia d-sale din 22 noiembrie 2005, facuta la Paris, in conferinta de presa: „Nu mai acceptam utilizarea etichetei discretionare «Romania – tara corupta», pentru ca aceasta nu mai este o realitate".
Deci, cu doua luni in urma, Romania nu