- Social - nr. 23 / 3 Februarie, 2006 Am primit, prin intermediul doamnei Angela Maria Rosca, asistenta medicala la Policlinica CFR Targu-Mures, din partea tatalui ei, profesorul Emil Pop, un neobosit cautator de comori spirituale, "Monografia Scolii Generale din Zau de Campie". Este a doua lucrare a domniei sale, dupa o alta monografie, cea a "satului cu bujori" (elaborata impreuna cu colegul sau, profesorul Ioan Floca), si care nu putea fi altul decat aceeasi vatra de dainuire romaneasca, Zau de Campie. De altfel, satul natal al profesorului Pop, in care si-a petrecut nu doar copilaria si primii ani de scoala, ci aproape intreaga viata, punandu-si, ca dascal, daruirea, priceperea si energia in slujba propasirii acestuia. Dupa cum ne marturiseste insusi autorul, monografia Scolii din Zau a fost elaborata la indemnul actualei directoare, si ea fiica a satului, profesoara Maria Oltean, si este inchinata implinirii a 125 de ani de invatamant romanesc in Zau si a 40 de ani de la inaltarea actualului local. Deducem insa, din cele realizate, ca pentru autor "directiva" n-a fost atat o sarcina, cat o bucurie, un imbold, de altfel de mult asteptat pentru a se apuca de treaba, pentru a elabora o lucrare pe care o avea de multa vreme la suflet, dar pe care nu o realizase din varii motive. Desi un asemenea compendiu impunea o munca de Sisif, autorul stia de la bun inceput ca rasplata va fi inzecita prin ceea ce va obtine ca produs final, prin prinosul de recunostinta de care se va bucura din partea intregii comunitati. Puse sa "vorbeasca", arhiva acestei scoli, documentele vremii au scos la iveala valori nebanuite care graiesc intr-un limbaj superior despre viata unei comunitati, punand de aceasta data in centrul atentiei sateanul, adica taranul si dascalul, doua figuri legendare, care impreuna au facut de-a lungul secolelor istorie vie pe aceste meleaguri, deschizand sat