In ultimii ani, aproape toate dezvaluirile presei au avut un laitmotiv: puterea nu a facut nimic pentru descurajarea coruptiei, ceruta ultimativ de statele UE, ci a permis generalizarea ei, garantarea ei, transformand-o intr-o politica institutionalizata. Apogeul a fost atins intre 2001-2004, cand a fost creat acel Parchet National Anticoruptie, dependent de un minister cu microfonul conectat la Cotroceni, cand a fost promulgata acea lege nu de deconspirare, ci de ocultare a averii demnitarilor, atat prin selectarea si trecerea in anonimat a unor tipuri de valori, cat si prin declararea a ceea ce a mai ramas in fata unor organisme departe de cetatean. Meritul, intre ghilimele, i-a revenit aici fostului guvern, ca initiator de ordonante si propunator de legi Parlamentului. Presa din Romania, asupra careia s-au abatut sute de procese de calomnie, a fost singura care s-a aruncat intr-o adevarata cruciada sinucigasa pentru a scoate la lumina toate abuzurile baroniadei social-democrate. Nimeni nu a luat in serios un singur semnal de alarma. Si asta pentru ca opozitia si mass-media nu au existat nici pentru fosta guvernare, nici pentru fosta Presedintie. Un semnal clar ca in Romania puterea si-a impartit aroganta sigurantei de sine cu reflexul dictaturii, unica forma de conducere a unei tari prin decizii luate de o singura persoana sau de un partid-stat. Practic, din cauza coruptiei institutionalizate, Romania a pierdut anual cel putin 2,5 miliarde de dolari, conform unor calcule facute de expertii Organizatiei Transparency International intr-unul din ultimele rapoarte. Iata ca de-abia la un an de la castigarea alegerilor, presedintele Traian Basescu ataca fulgerator "grupurile de interese nelegitime", lansand sintagma care a facut rapid istorie: "mafia a ajuns pe masa Guvernului". Sigur, dl Basescu a adaugat si perioada la care a facut referire - ultimii zece ani, dar