Dupa scandalurile de coruptie ce au zguduit (si zguduie) Psd-ul, mediile independente din Romania au aratat ca nici partidele Aliantei Da nu se simt prea bine.
Dezvaluirile despre implicarea Justitiei (prin ministrul sau, Monica Macovei) in rezolvarea "dosarului" celui mai cunoscut om de afaceri liberal, Dinu Patriciu, la solicitarea sefului lui de partid, premierul Tariceanu, sau "scandalul asfaltului din Capitala", in care rolul principal este jucat de componenta Pd-ista a Primariei, au impus parerea ca intre "fosti" si "actuali" nu e mare deosebire. Ultimul scandal, cel "al miliardului elvetian" - in care "se afirma" ministrul economiei, C. Seres - venit dupa "afacerea loteriei" a vicepremierului G. Copos -, indica faptul ca Pc-ul este, intr-adevar, o "solutie imorala". Cercetarea "miliardarilor" Udmr ar putea produce si ea "surprize" interesante. Despre Prm, in special despre liderul sau, C.V. Tudor, s-au dezvaluit destule, ca sa nu mai vorbim despre personaje pitoresti implicate in politica, precum G. Becali sau D. Sechelariu. Cetateanul de rand este aproape obligat sa constate ca "alesii" sai s-au transformat intr-o casta intangibila de imbogatiti peste masura, ce aplica legile dupa bunul plac, in propriile interese. Nu este de mirare ca tot mai putini romani se arata interesati de optiunile politice, ca tot mai multi sunt dornici sa paraseasca tara, sa-si caute norocul in alte parti.
Cum s-a ajuns la aceasta tragica situatie? S-a scris de multe ori despre faptul ca revolutia romana din 1989 a fost "furata", ca nu s-a dus pana la capat. Romania a fost singura tara din fostul "lagar socialist" in care nu s-a aplicat lustratia. O indepartare temporara a fostilor activisti comunisti si a complicilor lor din Securitate, de functiile-cheie ale administratiei, ar fi permis aparitia unei clase politice mai putin experimentate, dar mai cinstite. Proces
