Potrivit unui comentariu publicat recent de catre cotidianul francez Le Figaro, care a ajuns in posesia raportului pe care Comisia Europeana urmeaza sa il prezinte la mijlocul saptamanii, statele membre care au limitat accesul muncitorilor din Est pe propria piata a muncii au procedat intr-un mod gresit. Documentul, releva Le Figaro, arata ca extinderea de la 1 mai 2004 nu a fost insotita de o avalansa a fortei de munca din Polonia, Slovenia sau Slovacia pe piata din Vest.
"Nicaieri nu am asistat la un fenomen de inlaturare a muncitorilor nationali", adauga raportul intr-o versiune inca provizorie. Numarul de permise de munca eliberate de mai bine de doi ani de catre Franta, Italia, Belgia sau Olanda pentru muncitorii din Est reprezinta o parte nesemnificativa din totalul populatiei lor active. In plus, remarca raportul, aceasta cenzura impusa de catre vechii membri in fata unui val firav de muncitori porniti spre slujbele banoase din Vest nu au facut decat sa determine o crestere a infractionalitatii si a muncii la negru.
Temeri neintemeiate
La 1 mai 2004 (data a extinderii Uniunii Europene), numai trei tari au avut curajul sa isi deschida in totalitate piata muncii: Marea Britanie, Irlanda si Suedia. Iar aceasta masura, potrivit Comisiei Europene, a avut un efect benefic, mai ales pentru anumite sectoare (precum constructiile, restaurantele sau ingrijirea la domiciliu) in care se inregistra o insuficienta a mainii de lucru. Celelalte 12 vechi state membre au decis in schimb, la aceeasi data, sa isi inaspreasca conditiile de acces pe piata muncii pana la 1 mai 2006, fie sub forma unor permise de munca, fie a unor cote.
Peste trei luni de zile, in functie si de raportul ce va fi facut public pe 8 februarie, aceste state urmeaza sa decida daca isi pastreaza sau nu restrictiile. In cazul in care migratia fortei de munca va continu
