In cadrul reuniunii anuale de la München a ministrilor Apararii ai NATO, carora li s-au alaturat comandantii militari si reprezentantii marilor companii producatoare de armament, o problema-cheie de pe agenda dezbaterilor a constituit-o modificarea, pana in anul 2009, a strategiei Aliantei.
O interventie aparte, remarcata de "Le Figaro" si alte publicatii europene, a avut-o noul cancelar german Angela Merkel. Ea s-a situat in fruntea liderilor europeni care au cerut continuarea procesului de reformare a NATO, pledand, in context, pentru extinderea misiunii politice a Aliantei, in sensul de a coordona strategia Europei si Statelor Unite in afara zonei NATO. Ea a cerut - primind si sprijinul secretarului general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer - o dezbatere ampla, pana in 2009, care sa defineasca noile sarcini ale Aliantei Atlantice, dar si limitele competentelor sale. NATO, a subliniat Merkel, "trebuie sa fie cadrul discutiilor politice referitoare la toate teatrele de criza", dar si "instanta care sa analizeze permanent sursele de pericol", inclusiv conflictele politice ce nu cer operatiuni sau actiuni militare", cum ar fi Iranul sau Orientul Mijlociu. Practic, au remarcat corespondentii marilor cotidiene europene, Angela Merkel a sustinut necesitatea de a se conferi NATO "un rol cu adevarat global, la nivel planetar". Aceasta, deoarece exista anumite "amenintari de anvergura globala", cum este cazul terorismului, in fata carora trebuie create legaturi mai stranse cu tari cum ar fi Australia, Noua Zeelanda, Japonia sau Coreea de Sud.
Nu exista, totusi, unanimitate in cadrul Aliantei
Alaturi de Merkel s-a situat fara echivoc Donald Rumsfeld, care a atras atentia, si el, asupra noului context politic mondial, inclusiv asupra caracterului global al amenintarilor, motiv pentru care s-a pronuntat pentru "dezvoltarea unei culturi expedit
