L-am recitit cu o plăcere sporită pe Anton Holban într-o nouă ediţie de Opere, aproape completă, realizată de Elena Beram în colecţia de ,Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion. Am regăsit proza lui la fel de interesantă şi de plăcută la lectură, mai ales în cele trei romane de dragoste consacrate de aprecierea critică de-a lungul a şapte decenii de posteritate a scriitorului: O moarte care nu dovedeşte nimic (1931), Ioana (1934) şi Jocurile Daniei (publicat postum, în 1971). Elena Beram este o pasionată notorie de opera lui Anton Holban. A realizat în urmă cu trei decenii şi jumătate prima ediţie critică, la Editura Minerva, în trei volume, însoţită de un consistent studiu introductiv, de note, comentarii şi bibliografie: I, 1970, romanele antume; II, 1972, Jocurile Daniei, urmat de schiţe şi nuvele, teatru, note de călătorie; III, 1975, studii critice, eseuri, cronici literare, plastice şi muzicale, volum încheiat cu o secţiune ,varia", selecţie de note publicistice. (O reeditare modestă, incompletă, a acestei serii de Opere se face, tot sub îngrijirea Elenei Beram şi tot la Editura Minerva, în două volume, apărute în 1997 şi 2000.) În 1978 apare, tot la Editura Minerva, volumul Pseudojurnal (corespondenţă, acte, confesiuni), îngrijit de Ileana Corbea şi Nicolae Florescu, completat de prefaţa şi notele celui din urmă. De-a lungul timpului, Elena Beram va avea în Nicolae Florescu un concurent stimulator în pasiunea pentru editarea operei lui Anton Holban. E păcat că în realizarea celei mai recente ediţii de Opere nu s-au combinat eforturile celor doi, pentru a da, în sfârşit, o ediţie completă. (Într-o reeditare de uz didactic a romanelor lui Anton Hoban, în seria ,Patrimoniu", Ed. Minerva, 1982, i-am văzut colaborând.) De altfel, lipseşte foarte puţin. Ediţia din 2005 a Elenei Beram este, într-adevăr, ,cea mai amplă din scrierile lui Anton Holban", aşa cum