La o jumatate de an de la prabusirea podului feroviar Gradistea (13 august 2005), situatia locuitorilor acestui sat apartinand de comuna Comana nu s-a schimbat. Dimpotriva. Gradistenii continua sa se planga de locuintele distruse datorita vibratiilor produse de masinile de mare tonaj ale balastierelor din zona, de panza freatica puternic afectata ce i-a adus in stadiul sa-si sape puturi la 60 de metri, de neimplicarea autoritatilor.
Preotul Misu Gheorghe si economistul Constantin Prodan, doua dintre mintile luminate ale satului care si-au acceptat rolul de varfuri de lance in lupta cu reprezentantii balastierelor, ne-au solicitat prezenta marti, 7 februarie, pentru a ne mai informa o data despre o situatie, pe care, in mare, o cunosteam. Saptamanalul nostru, ca si alte publicatii, de altfel, nu numai locale, si-au inserat in pagini nu o data povestea locuitorilor acestui sat.
Alte informatii insa, pe care nici macar nu le banuiam, creioneaza o situatie exploziva si ne determina sa mai punctam o data ceea ce am vrea sa devina de notorietate si sa-si gaseasca rezolvarea.
Cele doua minute au expirat
Noianul de memorii pe care preotul Gheorghe le-a inaintat de-a lungul anilor catre mai toate autoritatile in drept nu au avut ecoul scontat. Ultimul atare demers a vizat prefectura si s-a petrecut in octombrie 2005.
Dupa sesizarea avand ca obiectiv Modul de exploatare a albiei raului Arges si a imprejmuirilor acesteia de catre societatile avand ca scop extragerea si valorificarea pietrisului si a balastului, prefectura a raspuns prin constatarile unui raport.
Masinile celor patru societati comerciale (Balastiere) ? Dimar SRL, Eurostrade SRL, Agrebal SRL si SUTPI Otopeni SA - , conform declaratiilor pe propria raspundere a sefilor de balast
