Numai in pielea lui Adrian Nastase sa nu fii! Priviti fotografia lui, realizata in seara primului tur al alegerilor din noiembrie, atunci cand credea ca a luat avansul decisiv in cursa pentru castigarea celei mai importante redute a puterii, Palatul Cotroceni! Si comparati-o cu imaginea din conferinta de presa de ieri, convocata pentru a anunta punerea sa sub invinuire in dosarul „Zambaccian".

Ce fata luminoasa, cata incredere in viitor - atunci - ce riduri pronuntate si ce ochi nelinistiti, cautand parca un sprijin inexistent intr-un colt al salii de conferinte - acum! Fara indoiala, lui Adrian Nastase ii este imposibil sa accepte ce i s-a intamplat dupa decembrie 2004. Si e de inteles, pentru ca asistam la cea mai dramatica prabusire politica din ultimii 16 ani.

Luat in vizorul justitiei, ramas aproape singur in partid, parasit de toate televiziunile si de o mare parte a presei care-si dovedise inalta obedienta pana in decembrie 2004, Nastase priveste inciudat spre locul de unde, considera el, i se trage nenorocirea: Palatul Cotroceni.

Acuzandu-l pe Traian Basescu pentru necazurile sale de acum, Adrian Nastase are pe jumatate dreptate. Da, nimic din toate acestea nu i s-ar fi intamplat daca el, Adrian Nastase, ar fi castigat in decembrie 2004. S-ar fi extins domeniul declaratiilor de avere astfel incat sa fie posibil un scandal de tip „matusa Tamara"?

I-ar mai fi pasat cuiva din partid de vreo dezvaluire din putinele ziare ce s-ar fi incapatanat sa tina steagul sus? S-ar mai fi autosuspendat careva? Sau ar fi trecut cu totii zambitori mai departe, fiindca, nu-i asa, cainii latra, ursul merge? S-ar fi pornit procurorii anticoruptie sa redeschida dosarul blocului P+3 din strada Zambaccian? Ori s-ar fi declarat pe deplin satisfacuti de NUP-ul aratos dat de Ioan Amarie, pe vremea cand Nastase era prim-ministru?

@N_