Unul dintre cei mai importanti poeti francezi din toate timpurile si, poate, cel mai trist poet al lumii, Charles Baudelaire este apreciat de criticii literari ca fiind geniul artistic dominant al celei de-a doua jumatati a secolului XIX. Poet si estetician francez, a carui valoare literara nu a fost recunoscuta decât postum, Baudelaire a fost inclusiv critic literar, plastic si muzical. Cât a trait, Baudelaire a fost considerat de catre contemporanii sai cel mult un poet mediocru. Viata de calvar a poetului Charles Baudelaire este greu de redat in cuvinte. „Imi pare mereu ca as fi mai bine acolo unde nu sunt, iar problema aceasta a mutarii o discut adesea cu sufletul meu“, spunea Baudelaire. Abia in secolul XX, gânditori, critici sau poeti celebri cum ar fi Jean-Paul Sartre, Walter Benjamin, Robert Lowell si Seamus Heaney i-au celebrat opera. Charles Baudelaire s-a nascut pe 9 aprilie 1821, la Paris, intr-o familie destul de instarita si a trait doar 46 de ani. La sase ani, i-a murit tatal, care era cu 30 de ani mai in vârsta decât mama sa. La un an de la decesul tatalui, aceasta s-a recasatorit cu un stralucit militar si diplomat, comandantul de batalion, colonelul Aupick. Intre anii 1832 si 1835 Charles Baudelaire a studiat la Lyon, in garnizoana tatalui vitreg. Apoi, pâna in 1840 si-a continuat studiile la Paris, obtinându-si bacalaureatul, chiar daca a frecventat Cartierul latin, pe atunci sediul artistilor din Paris. In Cartierul latin a facut datorii peste masura, i-a intâlnit pe de Nerval si Balzac, si tot acolo a contractat sifilisul, boala care se banuieste ca mai târziu i-ar fi provocat moartea. Prima tentativa de sinucidere a poetului Tatal vitreg l-a trimis pe Baudelaire in India, pentru a-l scoate din mediul boem. Insa, acesta, peste un an, a revenit la Paris. A fugit de pe vasul pe care fusese imbarcat. Implinise 20 de ani si, prin urmare, la intoarce