"Nu sunt obligat sa te invit la o licitatie. Te chem daca vreau". Acesta a fost, anul trecut, motto-ul multor functionari publici din administratia locala, care au preferat, in locul luptei cu coruptia, "sa mearga cu valul", fie pentru a nu-si pierde serviciul, fie pentru bunastarea proprie si cea a grupurilor clientelare pe care le reprezinta.
Cat priveste oamenii de afaceri, ei au fost mai degraba interesati sa se adapteze sistemului decat sa-l schimbe.
"S-a organizat o licitatie pentru achizitionarea de ferestre termopan si a doua usi cu cartela magnetica pentru o institutie publica. Conditia era ca sa le livreze aceeasi firma, desi obiectele erau din game diferite. "Surprinzator", o singura firma din Galati are ambele obiecte de activitate si, cum era de asteptat, a si castigat", a spus un functionar public din Galati.
Dezvaluirea apare in studiul facut in noiembrie 2005 de catre Centrul de Resurse Juridice din Bucuresti (CRJ), in patru judete ale tarii, studiu despre perceptia oamenilor de afaceri si a functionarilor publici asupra coruptiei in administratia locala. Conform acestuia, licitatiile publice, obtinerea de autorizatii si licente sunt locurile unde actele de coruptie sunt cel mai des intalnite.
Oamenii de afaceri intervievati au recunoscut faptul ca relatiile si influentele politice sunt cele care stau la baza comertului in toate judetele, iar modalitatile de recompensare sunt, in majoritate, banesti. De regula, comisionul este de 10% din valoarea contractelor sau bunurilor alocate clientelar.
Cele mai multe achizitii publice aranjate sunt in constructii. "In 2004, am participat la 27 de licitatii in domeniul constructiilor si nu am castigat decat una. Cand am vazut cum se procedeaza, am lasat-o balta. Suntem tentati sa credem ca obtinem mai usor ceva dand altceva la schimb. E o porcarie", a s
