Zeci de bucureşteni rămân în fiecare lună fără portofele în timp ce se află la cumpărături în hipermarketurile din Capitală. În realitate, numărul acestora este mai mare, dar multe Zeci de bucureşteni rămân în fiecare lună fără portofele în timp ce se află la cumpărături în hipermarketurile din Capitală. În realitate, numărul acestora este mai mare, dar multe dintre victime preferă să declare că şi-au pierdut actele, pentru că în această situaţie procedura de redobândire a acestora este mai simplă. Ingeniozitatea şuţilor reuşeşte să înşele cele mai tari sisteme de pază şi supraveghere. Organizaţi în echipe de două-trei persoane, hoţii de buzunare îşi aleg "clienţii", în special după marfa pe care aceştia o au în coşuri. "În general, hoţii profită de neatenţia victimelor. Când se află în magazin, omul este atent mai mult la cumpărăturile pe care le face, decât la bani. La portofel se uită abia când ajunge la casă şi trebuie să plătească", explică subinspectorul Bogdan ţâcneanu, şeful Serviciului Flagrant din cadrul Secţiei 7 de Poliţie. În echipele de trei, unul dintre hoţi stă afară din magazin pentru a-i alerta pe cei dinăuntru dacă apare poliţia. De obicei, ceilalţi doi se aşază la rând cu victima, dar la ceva distanţă unul de altul. Unul dintre aceştia are atât rol de supraveghere, cât şi de a distrage atenţia celorlalţi oameni dacă se "zgârie fraierul". Această manevră de urgenţă oferă posibilitatea celui care fură să dispară înainte ca cineva să îi fi reţinut figura. Hoţii profesionişti sunt foarte bine îmbrăcaţi, tocmai pentru a crea impresia unor oameni serioşi, fără astfel de preocupări. Din acelaşi motiv, nu de puţine ori, persoana care fură este o femeie. Numărul furturilor din buzunare creşte în perioada sărbătorilor şi scade pe timpul verii. "Pentru a preveni furturile din buzunare organizăm periodic acţiuni de prevenire. Avem o colaborare foarte bună