Teatrul Foarte Mic, Bucuresti
Noaptea araba de Roland Schimmelpfennig
Traducerea: Victor Scoradet
Regia: Theodora Herghelegiu
Scenografia: Dan Titza
Muzica: Dragos Alexandru
Coregrafia: Andreea Duta
Soundtrack: Bitza.
Cu: Dana Voicu, Toni Teuceanu, Iuliana Margarit, Ana Macovei, Nicolae Nastasia, Alexandru Nedelcu.
De citeva zile, un cirlig de rufe rosu troneaza pe biroul meu. Putea sa fie galben. Sau albastru. L-am primit la teatru. In semn ca visul din Noaptea araba poate fi al oricui. De oriunde sint cvartaluri de blocuri prea apropiate intre ele, tevi prin care apa nu mai urca, lifturi oprite intre etaje, rafturi ieftine pentru carti, televizoare puse direct pe mochete de culoare incerta, usi incuiate cind nu e cazul, interfoane aliniate in siruri aiuritoare. Suma de utilitati. Pentru secvente pseudo-existentiale de tipul: serviciu – dus – somn sau cumparaturi – telefon – amor ori administratie de bloc – observat vecini – singuratate. Da, utilitati. Mereu ele. Doar ele. Pina la exces. Pina nu mai ramine decit asta. Pina cind ajungem sa fim doar ceea ce folosim.
Aceasta este lumea in care incepe piesa dramaturgului german Roland Schimmelpfennig.
Mai putin inca. O lume a discursurilor paralele, a monoloagelor neintrerupte de vreun interlocutor. Traiul intr-un univers marunt, urmind legile moderne ale coabitarii in instrainarea de celalalt. Si de sine. Esentialmente, aceeasi partitura pe mai multe voci. O poveste repetata in canon si in ritmul aneantiza(n)t al cotidianului. Metodic incarcata de amanunte si detalii voit insignifiante. Ca intr-o reconstituire apta sa dea masura exacta a lucrurilor. Mediocritatea lor patenta. Un registru minor care absoarbe personalitati si temperamente. Amesteca fara sa adune agitatia si neastimparul hormonal al tinerei viitoare gospodina-sotie-mama (Dan
