In urma cu aproape sapte ani, George Pruteanu spunea ca in perioada de criza pe care o traverseaza tara noastra, „productia de pleonasme depaseste asteptarile si, dupa parerea specialistilor, avem cantitati suficiente chiar si pentru export“. Doar ce fusesera lansate doua noi constructii pleonastice care n-au scapat de „ochiul“ vigilent al gardianului lingvistic: „Primul pleonasm este unul de tip clasic, bazat pe ignorarea faptului ca mass-media inseamna «mijloacele de comunicare in masa», astfel ca «mijloacele mass-media» e ca si cum am spune «mijloacele mijloacelor de» etc. Cel de-al doilea pleonasm este insa, o constructie moderna, insolita, un adevarat record mondial in domeniu. Este un pleonasm quadruplu, in patru trepte: «prezentul actual contemporan de azi». Iata deci ca, desi suntem in perioada de tranzitie, la pleonasme stam bine!“ Autoarea „Dictionarului de pleonasme“, Rodica Moroianu, spune ca exemplele alese arata ca acest fenomen se extinde, mai ales in domeniul presei scrise, iar combaterea pleonasmelor, ca abateri de la exprimarea corecta, este, in primul rând, o sarcina a invatamântului. Ambii, preocupati pentru vorbirea ingrijita a limbii române, dau vina pe ziaristi. Ce-i drept, ziaristii au partea lor de vina, insa nu mai mare decât vina altor categorii, precum: parlamentari, primari, prefecti, profesori, academicieni etc. De regula, noi nu prea exportam nimic. Permanent suntem tentati sa importam. Inclusiv pleonasme. In realitate, o buna parte din „pleonasmele românesti“ sunt imprumuturi din alte limbi, in special din limba franceza. Este binecunoscut ca nevoia de insistenta poate genera pleonasme cu o structura identica sau similara in cele mai diverse limbi. Iata câteva exemple elocvente: „a ingheta de frig“, „a urca sus“, „a cobori jos“ sunt importate din franceza - „geler de froid“, „monter en haut“, „descendre en bas“. De asemenea, exprimare