Departamentul National Anticoruptie a pus carul inaintea boilor in dosarul vicepremierului George Copos. Practic, procurorii DNA au inceput cercetarile din mijlocul afacerilor lui Copos. Atentia anchetatorilor este indreptata asupra modului in care patronul clubului de fotbal Rapid a vandut spatiile comerciale ale Ana Electronic Loteriei Nationale. Nimeni nu s-a intrebat, insa, cum a intrat Copos in posesia acelor spatii. Olandezii, Electronica si politica PSD Totul a inceput prin anul 2000, odata cu privatizarea societatii Fast Service Electronica SA Ð desprinsa din fosta Electronica SA Bucuresti. Fast Service era de fapt reteaua de service a Electronica, care opera in toata tara. Nu exista nici un mare oras care sa nu fi avut pana in '90 macar o reprezentanta a Electronica SA Bucuresti. Dupa ce fosta intreprindere de aparatura electrocasnica s-a separat in mai multe societati, toate spatiile reprezentantelor din tara au fost preluate de una din cele cinci firme nou infiintate, SC Fast Service Electronica SA. Acele locatii, extrem de spatioase, erau situate in majoritatea oraselor, in zonele ultracentrale, cu vad bun, de regula la parterul blocurilor nou construite. Si, ca orice firma nou infiintata, si reteaua de service avea nevoie de un director, ales in persoana lui Ion Maxim. Fostul director general al Electronica, Juncu, plecase deja la o alta firma, care-i facuse o oferta mai buna: SC Ana Electronic SA. In perioada anilor 2001-2002 s-a incercat privatizarea celei mai mari felii din "tortul" Electronica. Actiunile Fast Service Electronica SA erau repartizate cu aproximatie astfel: fostul FPS - 51%, FPP - 38%, iar salariatii - 11%. La licitatia organizata la inceputul mandatului de premier al lui Adrian Nastase, s-a prezentat firma olandeza NETROM. Ca din pamant, la licitatie a mai aparut o firma bucuresteana, "Springtime", care a platit garantia de participa