PUNCTUL PE G De la telegrame la SMS-uri si camere de chat
Cand eram mica, mama "infuleca" cu ochii mari cat cepele istorioarele amoroase ale bunicii. Desigur, in limita decentei. Implicate, de altfel, atunci cand avem de-a face cu capacitatea neuronilor octogenari (sclerozati si-ntepeniti in amintiri tulburi) de a creiona imagini cu grad crescut de reprezentari obscene.
MISIVE. In vremuri imemoriale, indragostelile se-ntamplau cu un minim efort, iar viata de cuplu nu era deranjata decat de educatia copiilor sau de cine stapanea tara. Daca nu-ti gaseai in timp util sufletul pereche, il gasea altcineva in locul tau. Imperativul de cautare: pozitia sociala. Pentru ca nu vrem sa trasam nici istoricul si nici sa facem apologia iubirilor de-odinioara, o sa mai mentionam doar ca "partidele" de comunicare intre iubiti si, mai apoi, soti se limitau la una, maximum doua scrisorele parfumate trimise prin curier sau varate pe sub tocul usii si, nu mai putin important, discutiile civilizate de dupa masa, la o cafeluta.
COMUNICARE IN MASA. Azi, nimeni nu se mai osteneste sa scrie misive. Pentru ca au aparut mijloacele de comunicare in masa. Cum ar fi radioul sau televizorul. Motiv pentru care suntem obligati, cu totii, sa ne supunem cuminti obligatiei nescrise de a-ndura declaratiile de dragoste in direct ale lui Costel, care-o iubeste de moare pe Adina, si-ale Corinei, care se perpeleste de dorul lui Mitica.
Mobilele ne-nrobesc si ele. In sensul ca nasc nevoia instinctiva de-a butona minimum trei-patru SMS-uri in care nu spunem niciodata nimic nou. Doar ca vai, il/o iubim, ne e dor, ne vedem diseara? Nu ne vedem?! De ce? Are treaba? Aha, n-a raspuns la SMS de jumaâ de ora. Sigur e cu altcineva. Nu raspunde la telefon? E-n sedinta? Sa-i spuna luâ Mutu, prost o fi ala care crede!
IMPERECHERI PE SITE. O buba cronica o reprezinta aparitia site-urilor
