Unda de soc a scandalului Rompetrol a atins, asa cum era de asteptat, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Adica institutia care are in atributii reglementarea si supravegherea pietei de capital. Un deznodamant asteptat, dar nu imi este prea clar de ce Paul Miclaus, vicepresedintele CNVM, si Victor Eros, membru al CNVM, au fost chemati de procurori sa dea cu subsemnatul in calitate de invinuiti in dosarul amintit. Miclaus declara presei ca acuzatia care le este adusa celor doi ar fi favorizarea infractorului. Se pare ca cei doi, se vorbeste in piata, ar fi tinut la "foc mic" Raportul de Control privind tranzactia din aprilie cu actiunile Rompetrol si nu l-ar fi transmis mai departe organelor de ancheta.
Ca parere personala, incercand sa inteleg mecanismele care au favorizat aparitia acelei "tranzactii speciale" din care s-au realizat profituri fabuloase dar care a bagat, pana peste gat, persoane importante intr-un scandal de proportii, nu cei doi functionari sunt vinovati, ci intreaga institutie pe care o reprezinta. Nu vorbesc despre o vinovatie penala, pentru ca ea inca nu a fost probata, ci de una cu mult mai grava, pasivitatea. O astfel de institutie, repet, are rolul sa reglementeze, sa supravegheze si mai ales sa previna. Daca lucrurile stau asa, de ce nu s-a autosesizat inca din data de 7 aprilie cand au fost tranzactionate 1 miliard de actiuni la pretul de 116 lei, de 600 de ori mai mic decat valoarea actiunilor? Nu cred ca ancheta CNVM dura prea mult ca sa certifice tranzactia ca fiind corecta sau una ilicita, bazata pe informatii interne, avand timp suficient la dispozitie sa sesizeze organele de control. S-a miscat extrem de lent si asta a devenit suspect. Si mai grav mi se pare ca CNVM poate fi incadrata, in intregul ei, in categoria infractiunii de favorizare a scandalului. Nu este pentru prima data. La fel a facut si in cazul FNI si in loc sa