Nici nu a trântit bine uşa, la plecare, delegaţia FMI şi Consiliul de Administraţie al BNR a luat două măsuri neaşteptate: majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu un punct Nici nu a trântit bine uşa, la plecare, delegaţia FMI şi Consiliul de Administraţie al BNR a luat două măsuri neaşteptate: majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu un punct procentual, de la 7,5 la 8,5 la sută pe an şi creşterea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii în valută ale băncilor, de la 35 la 40 la sută.

Această reacţie rapidă a băncii centrale a fost cauzată de raportul îngrijorător întocmit de oficialii FMI, care au analizat timp de două săptămâni situaţia macroeconomică şi monetară a României. O inflaţie de 8,6% (situată chiar peste limita superioară a intervalului 6,5-8,5 la sută propus de BNR), un deficit al balanţei de plăţi de aproape 15 la sută din PIB şi un deficit bugetar de 1,2 la sută sunt indicatorii care definesc o economie "bolnavă".

Aplicarea deciziilor BNR va duce, în primul rând, la o scumpire a creditului. Toate băncile vor fi nevoite să ridice dobânda pentru împrumuturile acordate în lei cu cel puţin un punct procentual. De asemenea, micşorarea cu 5 la sută a resurselor în valută de care dispun băncile, nu numai că va reduce cu acelaşi procent creditul, dar bancherii vor da împrumuturi în monedă străină cu o dobândă mai mare pentru a-şi acoperi pierderile generate de imobilizarea unei părţi a capitalului. "Efectele le vor suporta mai mult clienţii pentru că automat, prin măsurile care au fost luate, vom asista la o creştere a dobânzilor la credite şi chiar la depozite", ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea. "Lovitura fulgerătoare" dată băncilor vine într-un moment în care acestea tocmai solicitau BNR ridicarea plafonului maxim de îndatorare a unei persoane de la 40 la 55 la sută din venitul ne