- Diverse - nr. 28 / 10 Februarie, 2006 Deseori le vezi pe strazile Dambului Pietros din TarguMures, plimbandu-si anii si amintirile, salutand, in dreapta, in stanga, pe cei care le privesc cu respectul datorat omului de la catedra. Cea mare, cu pasul mai intins, nu se departeaza prea mult de sora ei. Micuta, insotita de Bia, canisul credincios, e parca mereu preocupata de ceva. Daca cumva te apropii de ele, auzi ca tot ce-si povestesc e legat de scoala si de copii - ai lor si ai altora. Au ajuns la TarguMures, cu ani in urma, dintr-o zona agricola si viticola de pe valea Tarnavei Mici, binecuvantata de Dumnezeu. Leaganul copilariei le-a fost Cetatea de Balta, asezare cu aura de legenda si istorie strabuna. Sunt fiicele unor dascali al caror nume oamenii il cunosteau pe toata valea, pana la Blaj si dincolo de "Mica Roma". Si, parca urmand gandul cronicarului ca "Din pom bun roada buna sa iasa", au pornit si ele pe drumul plin de necunoscut al dascaliei. Dupa Scoala Generala din Cetatea de Balta, cea mare a urmat cursurile Liceului Teoretic din Tarnaveni si ale Liceului "Iacob Muresanu" din Blaj, dupa care si-a gasit rostul la Institutul Pedagogic de Invatatori din Cluj-Napoca. Invatatoare a ramas pana la pensionare, menire careia i-a dat stralucire in locurile in care a profesat cu aceeasi dragoste pentru copiii obstii, pe care nu i-a invatat doar sa buchiseasca, ci le-a facut cunoscute frumusetile obiceiurilor stramosesti, frenezia dansului si a cantecului popular. Ea insasi le interpreta cu maiestrie. Pasii au purtat-o prin mai multe scoli: suplinitoare la Feisa, judetul Alba, apoi, calificata din 1966, la Pogaceaua, Saulia de Campie (dupa ce s-a casatorit tot cu un dascal, si el evocat sub genericul acestei rubrici), iar din 1969 la Targu-Mures, la Scoala Ajutatoare nr. 1, la scolile generale nr. 8, 16, 2, 15, de unde a iesit la pensie. Recompensata cu diplome,