Cât e ziulica de lunga, se plimba tantosi in lungul si-n latul tarcului. Plini de importanta, arunca priviri patrunzatoare orataniilor pipernicite de peste gard. Nici una nu li se aseamana, nici una nu se ridica la rangul lor de strut african! Gaini impiedicate, rate galagioase ori curci plouate, tot pasaretul din curtea lui Banica nu face nici cât o pana din cele trei cozi nobile si elegante de dupa tarc: Doru, Marina si Petrina, strutii africani de la Celaru! De fapt, timp de aproape un an, Petrina a fost un Petrica vioi si energic, speranta familiei Banica pentru inmultirea speciei. Când a facut primul ou, s-a lamurit toata lumea: era o femela de toata splendoarea, aidoma celorlalte doua care impodobeau curtea din Celaru. Cum afacerea nu putea fi dusa la bun sfârsit in aceste conditii, s-a recurs la schimbari drastice: una dintre celelalte domnisoare a fost schimbata cu Doru, un „baietel“ zdravan, sanatos, viitor tata de crescatorie de struti. Iar Petrina si Marina i-au ramas alaturi, luându-si in serios rolurile pe care le impune de veacuri specia: una este dominanta lui Doru, cealalta rezerva. Cu un trai atât de linistit si de fericit, afacerea lui Banica nu avea cum sa dea gres: urmasii lui Doru s-ar fi inmultit in ritm vertiginos, iar vânzarile de carne ori pui de strut ar fi atins cote impresionante! Strutul african, mai ieftin decât juninca româneasca Mihai Banica a planuit afacerea inca de acum cinci ani. Cu o ferma de animale pentru carne parea ca nu avea cum sa dea gres. Ori taiata, ori vie, carnea tot se vinde! Ce mai dai de samânta, cu ce mai câstigi din imperecheat, afacerea avea sa fie una de succes, fara indoiala. Când a aflat lumea insa la ce animale s-au gândit sotii Banica sa aduca in inima Olteniei, s-a crucit! Nu era vorba de vreo ferma de porci, vaci sau oi, cum era invatat tot românul, ci una de struti! Explicatia lui Mihai - cum ca este mai i