Difuzarea la Strasbourg a unui film pe tema aşa-numiţilor ceangăi din Moldova nu a rămas fără reacţie în judeţul Bacău, zonă care a fost în ultimii ani o ţintă predilectă a Asociaţiei Difuzarea la Strasbourg a unui film pe tema aşa-numiţilor ceangăi din Moldova nu a rămas fără reacţie în judeţul Bacău, zonă care a fost în ultimii ani o ţintă predilectă a Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi. Romano-catolicii din Moldova, constituiţi în Asociaţia Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş", consideră că, prin asemenea manifestări, comunitatea lor este definită în mod eronat ca o minoritate etnică, prin titulaturile de "ceangăi" sau "maghiari ceangăi". "Cei 265.000 de romano-catolici români în Moldova au argumente clare, istorice, care demonstrează că denumirea de

ceangăi

reprezintă un abuz întreţinut sistematic prin falsuri şi denaturări, în dorinţa de a susţine, împotriva tuturor realităţilor, că în România ar fi încălcate drepturile acestor comunităţi", a declarat Gheorghe Bejan, preşedintele Asociaţiei "Dumitru Mărinaş". Nici în comunele Ghimeş-Făget şi Faraoani, considerate de susţinătorii ideii de marginalizare a "ceangăilor" drept zone de interes, nu par să existe problemele pretinse. Mai mult, unii dintre cei "contabilizaţi" drept ceangăi se consideră jigniţi de această titulatură. "Noi suntem romano-catolici, români. Aşa ne-au învăţat părinţii şi bunicii şi aşa trăim. Totul e românesc, şi portul şi obiceiurile

, a spus o bătrână din Ghimeş. Nici în Faraoani, una dintre comunele mari ale judeţului, nu se poate vorbi despre o minoritate etnică. "Avem puţini ceangăi, la ultimul recensământ cred că s-au declarat ceangăi cam 40 de persoane. Nu e o comunitate foarte activă şi nici nu sunt probleme de niciun fel", a spus primarul comunei, Adrian Solomon. "ştiu că sunt oameni care zic că noi suntem maghiari, că au vrut să ne înscriem copiii la limba maghiară, d