Calvarul prin care trec majoritatea navigatorilor in cautarea unui loc de munca este bine cunoscut opiniei publice. Spagile grase pe care le percep agentiile care-i trimit pe marinari la munca in strainatate nu schimba cu nimic lucrurile: oamenii sunt pacaliti si de obicei ajung la bordul unor nave care l-ar face pe orice inspector de capitanie sa-si puna mainile in cap. Nici una dintre guvernari nu a reusit sa combata, ori cel putin sa controleze intr-un fel, domeniul crewingului. Principalul vinovat de aceasta stare de fapt este statul. Lucrurile sunt foarte clare - nu exista o lege care sa-i protejeze pe navigatori de tepele trase de agentiile de crewing. In prezent detin autorizatie de functionare din partea Ministerului Transporturilor 98 de astfel de societati. Numarul lor se modifica de la an la an, in functie de indeplinirea conditiei de baza, respectiv depunerea unei garantii bancare in valuta de pana la 100.000 dolari. Valoarea acesteia variaza direct proportional cu numarul marinarilor trimisi pe navele straine. De obicei, pentru fiecare navigator angajat, agentia trebuie sa asigure plata salariilor pentru cel putin doua luni plus cheltuielile de repatriere. Specialistii estimeaza ca, pe langa cele aproape 100 de agentii acreditate, functioneaza fara nici un fel de autorizatie alte 120 de societati de crewing. Cazul "Vega" Victor Moldoveanu este comandant de cursa lunga. La sfarsitul anului trecut omul a semnat, alaturi de alti marinari, un contract de ambarcare cu agentia Libra din Constanta pentru motonava "Vega". Salariul era 1500 de doari pe luna. Numai ca, la fix o luna de la perfectarea actelor si cu putin timp inainte de ambarcare, agentul solicita comandantului semnarea unui nou contract, pentru o alta nava, "Mela". Lui Moldoveanu i se prezentase vasul ca fiind un pescador modernizat, numai bun sa care peste pentru toate insulele grecesti. Odata