Asadar, "Cucutenia"... Marea tara a oamenilor dinainte de istorie... Cucuteniul asta saracacios, cu case pitice, din lut, a fost odinioara centrul, capitala "batranei Europe", adica a celei mai valoroase si mai intinse culturi neolitice in timp si spatiu de pe vechiul continent.
Vestita civilizatie Ariusd-Cucuteni-Tripolie, un imperiu spiritual, ce se intindea in stravechime pe 350.000 de km2, din Transilvania de miazanoapte si pana in Ucraina, pe malurile Niprului, durand peste un mileniu (4600-3500 I.e.n.). Numai pe actualul pamant romanesc au fost gasite aproape 3000 de asezari ale acestei culturi antice, din care, insa, au fost cat de cat cercetate doar 50. Cine stie cate comori au ramas...
Cum s-a insurat Hubert Schmidt
cu fata mosierului din Harlau
Te furnica sira spinarii cand te gandesti ca intreaga aceasta "patrie preistorica" s-a descoperit chiar aici, in satucul asta moldav, de care stie azi poate doar un roman dintr-o mie. Si s-a descoperit doar dintr-o simpla intamplare. Era in martie 1884 si inflorisera ciresii. Intr-o trasura, folcloristul iesean Theodor Burada merge agale spre Cotnari, voind sa viziteze o biserica banuita c-ar fi de pe vremea lui Stefan. Deodata, trecand prin Cucuteni, i se nazare ca noul drum, abia pietruit, scanteiaza. Coboara si ingenuncheaza, atingandu-l cu palma. Da, nu se inselase: in pavaj erau bagate bucati colorate de oale, amforete, de idoli din lut, "ce pareau a fi vechi". Un drum al comorilor taia satul. Ceva mai incolo, niste tarani descarcau piatra din carute: alte cioburi, alte minunatii. Se deschisese de curand o cariera pe dealul Cetatuia - si tot dealul parea burdusit cu ulcioare. Nenumarate. Salahorii izbeau cu cazmaua, fara mila. Ori luau acasa, sa le dea la copii. Speriat de vandalism, Burada alerteaza autoritatile, pana la ministrul Cultelor si Instructiunilor Publice, dar
