se face din lemn de cireşÎndrăgostit încă din copilărie de arta prelucrării în lemn, Vasile Cocoloş şi-a deschis în Olteniţa o mică fabrică, de pe poarta căreia pleacă, în toată se face din lemn de cireş

Îndrăgostit încă din copilărie de arta prelucrării în lemn, Vasile Cocoloş şi-a deschis în Olteniţa o mică fabrică, de pe poarta căreia pleacă, în toată lumea cutii şi suporturi pentru sticle de vin, artizanat, mobilă şi chiar trofee pentru concursuri. Acest atelier de tâmplărie, aparent banal, este singurul din Europa de Est unde se confecţionează piesele componente pentru flaşnete. Cel care le asamblează este chiar şeful, Cocoloş. În final, după două, trei luni de muncă migăloasă rezultă un mecanism perfect. Acesta este pus într-o cutie din lemn de cireş, sculptat ca o dantelă, în motive florale. Meseria a deprins-o de la un meşter elveţian, de la care a mai învăţat să fie exigent şi perfecţionist în ceea ce face. Principiul de funcţionare are la bază forţa aerului înmagazinat, cu ajutorul a două burdufuri din piele de oaie, într-o cutie etanşă. Înăuntru se pune o rolă din hârtie perforată, care trece pe deasupra unui selector de sunete. Aerul este ghidat apoi, selectiv, prin furtunaşe către fluierele din alamă şi lemn aflate pe partea exterioară a flaşnetei. Dispunerea orificiilor de pe bandă asigură, deopotrivă, linia melodică şi armonică. Astfel, orice gen muzical poate fi "adaptat" pentru flaşnetă. Termenul de garanţie al obiectului este de 100 de ani. Preţul unei flaşnete "made in Olteniţa" este în jur de 5.000 euro. Clienţii sunt, de regulă, persoane rafinate din Occident, colecţionari sau patroni de restaurante cu gust pentru artă. "În România nu prea avem cumpărători de flaşnete, nu există o tradiţie în acest sens", spune Vasile Cocoloş.

Festival de muzică mecanică în Olteniţa

Meşterul din Olteniţa face tot ceea ce îi stă în putere pentru