In Romania, traducatorii literari sint o specie tot mai periclitata. Doar vocatia ii tine in viata, sumele pe care le cistiga din traduceri fiind nesemnificative. Sansa lor este ca s-au obisnuit sa cumuleze functii, in mare parte fiind sau universitari, sau scriitori.

Cel mai adesea, plata pentru serviciile lor e nesigura: unele edituri platesc traducatorul la aparitia cartii, iar aceasta se poate amina in functie de planurile editoriale. Prin contract, drepturile de traducator se cedeaza editurii pe o perioada de trei, cinci sau sapte ani. Te alegi cu citeva exemplare gratis si ai parte de reduceri la cartile scoase de editura in cauza.

La o reeditare a volumului, traducatorul primeste o noua suma de bani, dar mai mica. Legat de tarif, editurile prefera sa pastreze tacerea.

Conform celor din bransa care nu vor sa isi decline identitatea, un traducator e platit in medie cu aproximativ doi euro pe pagina. La limbi exotice sau clasice, tariful poate ajunge pina la trei euro pe pagina, in contrast cu pretul din UE, de 16 euro raportati la aceeasi unitate.

Prestigiu si vizibilitate

„Ca traducator de carte esti o creatura anonima. «Recunoasterea» vine mai ales cind traduci prost", afirma Radu Paraschivescu, traducator de David Lodge, Salman Rushdie, John Steinbeck, dar si activind in multe alte domenii.

Irina Mavrodin, care i-a adus in peisajul cultural romanesc pe Proust, Flaubert sau pe Albert Cohen, constata ca „exista in Romania numeroase edituri care nu pun numele traducatorului decit pe pagina a doua verso a cartii. In Franta, apare pe coperta. Singura editura din Romania care procedeaza asa este «Est»".

„Eu am tradus numeroase piese de teatru. Or, in acest mediu, invizibilitatea traducatorului e maxima, numele sau nu apare pe afis, eventual pe programul de sala", completeaza Antoaneta