Un sondaj recent arată că două treimi din cetăţenii Statelor Unite sunt foarte îngrijoraţi de costurile alocate diferitelor tratamente. Pe de altă parte, preşedintele George Bush a decis să Un sondaj recent arată că două treimi din cetăţenii Statelor Unite sunt foarte îngrijoraţi de costurile alocate diferitelor tratamente. Pe de altă parte, preşedintele George Bush a decis să facă din reducerea acestor costuri o prioritate a mandatului său. În discursul în faţa naţiunii, preşedintele SUA a cerut Congresului să adopte o nouă strategie de reformă a sănătăţii.
Zece milioane de copii, fără asigurări medicale În momentul de faţă, un american cu venituri sub medie nu-şi poate permite o asigurare medicală. Iar în această categorie intră pensionari, emigranţi, studenţi, chiar şi profesori. Cifre oficiale arată că, în Statele Unite, zece milioane de copii sunt neasiguraţi. O asigurare medie de sănătate costă acum între câteva sute şi o mie de dolari pe lună. La fel ca şi în România, spitalele publice americane tratează orice urgenţă, fie că pacientul este asigurat, fie că nu. Pe asta se bazează zecile de milioane de neasiguraţi. Efectul este însă catastrofal şi pentru pacienţi, şi pentru stat. Pe de o parte, bolnavii aşteaptă până problema lor devine o urgenţă, iar bugetul public se încarcă alarmant. Costurile le suportă însă tot contribuabilii. "În fiecare lună, 90 de dolari din banii mei se duc pe urgenţele medicale ale altora. E frustrant", spune un asigurat. Guvernul american promite acum asigurări medicale pe care să şi le poată permite oricine, plecând de la cinci dolari. Totodată, susţine scutirea de impozite pentru cei care îşi pun bani deoparte pentru servicii medicale. Angajatorii care plătesc asigurări medicale pentru salariaţi au şi ei, mai nou, avantaje fiscale. Vânzătorii de medicamente forţează consumul Subiectele ce ţin de etica medicală ocupă sp