Mircea Ungureanu s-a născut în Lopătari, judeţul Buzău, în 7 noiembrie 1959. Soţia sa este din Reghin, aşa că, după pensionare, s-a întors "acasă". Viaţa civilă i-a deschis foarte multe oportunităţi de care a ştiut să profite, astfel că acum este un om împlinit. Şi din postura de consilier local PSD în cadrul CL Reghin încearcă să-i facă şi pe alţii să simtă la fel.
* Reporter: De ce aţi ales să "vă înregimentaţi" într-un partid politic?
Mircea Ungureanu: Înainte de pensionarea dictată de ordonanţa guvernamentală lucram în cadrul Biroului de Resurse Umane la Comandamentul Armatei a II-a Buzău. Politica în acele zile era un subiect tabu, pentru că se oprea la poarta unităţii militare. Cred că am ales să fac politică din dorinţa fructului oprit, dar a devenit un hobby. Dacă nu îmi plăcea, nu mă băgam. Şi aşa în 1999 am ales PSD.
* Rep.: Aţi avut o ascensiune rapidă?
M.U.: S-ar putea spune. După doi ani am ajuns vicepreşedinte al Organizaţiei Locale Reghin, pentru ca în 2004 să candidez pentru Consiliul Local. Organizaţia Reghin are peste 300 de membri de partid cu "acte în regulă" şi mulţi simpatizanţi. Dar la ultimele alegeri am fost sancţionaţi de electorat. A apărut uzura politică şi neîncrederea populaţiei pentru că nu am făcut destule în anii în care am fost la conducere. E un regres, dar ne-am mobilizat, ne-am asumat eşecul şi, ajutaţi de organizaţia judeţeană, am strâns rândurile. La ora actuală pot spune că suntem o organizaţie locală puternică.
* Rep.: Cât este compromis şi cât satisfacţie în această muncă administrativă?
M.U.: Nu aş dori să folosesc un termen licenţios la adresa politicii, aşa că spun doar că politica este duplicitară. Uneori una vrei şi alta trebuie să faci. Pentru a păstra linia partidului sau a grupului din care faci parte, sunt ocazii în care trebuie să te supui majorităţii. Asta deja înseamnă compromis.
