S-ar putea crede că pedeapsa corporală aparţine trecutului. În realitate, în majoritatea familiilor, copiii sunt pedepsiţi cu bătaia. Chiar dacă părinţii nu recunosc, se ştie că „păruiala" este un mijloc educativ adeseori practicat. Mulţi dintre părinţi sunt de părere că o palmă zdravănă rezolvă toate problemele. Este însă o mare iluzie. Dacă înfrângem încăpăţânarea copilului prin forţă, obţinem numai un efect superficial de moment.

Ce poate învăţa un copil din bătaie? Bătaia transmite un mesaj greşit către copii. Educaţia prin bătaie comunică faptul că lovirea unei persoane mai mici este o metodă acceptabilă de rezolvare a problemelor şi că nu este nici o problema dacă o persoană mai mare loveşte altă persoană, mai mică. Că dacă cineva vrea să-şi impună punctul de vedere cel mai bine e să-şi folosească forţa.

Ne batem copiii din diferite motive, pentru că suntem nervoşi, obosiţi sau chiar frustraţi. Se întâmplă ca cei din clasele mici să „încaseze" un calificativ slab. Asta reprezintă pentru copil o dublă pedeapsă. O dată a fost pedepsit de către învăţătoare şi a doua oară de părinţi, nici unul dintre ei neanalizând acel calificativ. Trebuie să i se explice de ce a fost apreciat aşa şi tot împreună trebuie să se caute soluţii pentru ca astfel de calificative să nu se mai repete. Discutând cu copilul despre comportamentul lui, ne manifestăm nemulţumirea şi chiar îl pedepsim. A te abţine de la bătaie nu este tot una cu a nu-l pedepsi. Pedeapsa pentru copil poate fi chiar lipsa unei răsplate.

Copilul este o fiinţă delicată. Zâmbetul copilului poate oferi unei mame puterea şi bucuria de a trăi, în timp ce plânsul nu oferă nimic.

În multe case de la noi pedeapsa corporală constituie un ritual. Cureaua se atârnă la loc vizibil. „O să vezi tu ce păţeşti când vine tata acasă", această replică des folosită de unele mame reprezintă o tortură psihi