- Diverse - nr. 31 / 15 Februarie, 2006 Intr-o interpretare economica, partizanii mazgalelilor grafitti sunt greu de inteles. Sarguinta si interesul cu care muncesc pe pereti presupune, in primul rand, procurarea sprayurilor de vopsea, care, din cate stiu, au un pret de vanzare, nu se procura prin donatii ori sponsorizari de la parinti. In continuare, alegerea suprafetei de mazgalit este si asta o problema, fiindca, daca e surprins in timpul muncii, "artistul" risca in cel mai fericit caz sa-si piarda urechile intre degetele cuiva. Timpul afectat activitatii nu este nici el de neglijat, dar nici munca efectiva, desfasurata in conditii de stres continuu. Sigur ca trebuie lucrat in echipa, cel putin o persoana sta de "sase". In sfarsit, produsul finit nu va aduce nici o recompensa, aprecieri proaste in exclusivitate din partea societatii, eventual, cu putin noroc, o amenda consistenta si un dosar penal. Ne este la indemana sa ne dam seama ca acesti rebeli vor sa transmita cate ceva: cuvinte, expresii, desene, semnaturi, mazgalituri, fiecare cu ce-i apasa din interior creierii si-i devine o obsesie. Sa urmarim si niste trasee targumuresene ale unor astfel de mazgalituri pe ziduri si sa parcurgem un traseu pe strada Gheorghe Doja. Mazgaliturile incep, ce-i drept timid, pe cladirea Scolii Generale nr.2, continua pe cea a Casei Corpului Didactic si a Grupului Scolar "Avram Iancu". Se trece pe partea dreapta a strazii si se ia cu hotarare gangul de acces al cladirii Directiei de Sanatate Publica (uzual Sanepid), urmeaza blocul alaturat, scapa in mod miraculos cladirea SRI, urmeaza complexul "Mocca" si blocurile pana in Piata Garii, care scapa uimitor de mazgaleli, mai putin cabina telefonica de la posta. Dar n-a scapat de mazgalitura nici cladirea Prefecturii si nici Palatul Culturii. Strada Tineretului, la intersectie cu strada Cuza Voda, in locul afectat parcarii, ziduri