Opera Magna (vol. XI)
Poeti latini postclasici sec. III-VI e.n.
Prefata, text latin selectat, traducere, note
si comentarii de Traian Diaconescu
Editie bilingva, Institutul European, Iasi, 2000, 184 p.
Ce s-ar fi intimplat daca, impreuna cu generatiile – de nenumarat – care au plamadit-o si tinut-o vie citeva milenii, cultura literelor latinesti si grecesti ar fi disparut cu totul in neantul dintre evuri, iar despre Atena si Roma am fi aflat doar ceea ce putem „citi“, arheologic, din ruine? Textele Antichitatii o lumineaza pe aceasta din urma cu totul altfel decit o vedem prin palpabilul materiei, oricit de avansata tehnologic este, mai ales azi, prelucrarea ei. Literatura ramine, in cimpul de arte inconjurat de stiinte, cel mai direct limbaj spiritual, calea de acces profund spre adevarul omului, adica spre umanitatea, libertatea si universalitatea lui.
Acesta este motivul pentru care un text antic, indiferent de natura sa, aparut, la noi ca si in oricare alta tara, in traducere, insotita sau nu de original, va gasi intotdeauna cititori, lasindu-i la o parte, desigur, pe specialisti. Exista oriunde in lume, azi, o foame de ratrapaj cultural, de recuperare a identitatilor formative, cu atit mai acuta, cu cit avansul tehnologic pare a depasi orice limite. Reiau, de aceea, una dintre ideile cronicii trecute. Editurile (mai ales la noi) nu au a se teme publicind textele traduse ale culturii literare antice. Daca, de pilda, prin roman, istoriografie, filozofie, teologie sau etica antica, tinta editoriala nu are cum rata (nici) publicul de azi, iata ca si poezia, cu un destinatar cumva mai special(izat), in orice caz sigur mai restrins in receptare, se poate ridica la inaltimea acelorasi asteptari.
Am in fata unul dintre volumele pe care este drept ca nu toate editurile (mai cu seama din Romania) s-ar grabi s
