Vremurile i-au dat dreptate lui Emanuel van der Mensbrugghe, seful misiunii FMI pentru Romania. Acesta, spre deosebire de premierul Tariceanu, care a declarat ca Romania nu mai are nevoie de FMI si ca politica economica o face Guvernul, si nu cei de la Washington, a preferat sa ne avertizeze, cu argumente, ca drumul pe care ne-am inscris este unul gresit. Adica ne duce in Uniunea Europeana la periferie, in triaj. Va reamintiti, desigur, ce a declarat anul trecut reprezentantul FMI, atunci cand anunta ca acordul este "deraiat". "Cu actuala pozitie in materie de politici, Romania risca sa intre in UE cu o competitivitate slabita, dezechilibre macroeconomice in crestere, servicii de sanatate si invatamant care se deterioreaza si importante decalaje in infrastructura materiala"- avertiza Mensbrugghe. Sa recunoastem ca "poza" facuta de Fond nu a fost "miscata" sau trucata. De problemele mentionate ne lovim, iar solutiile practicate pana in prezent nu au provocat decat confuzie. Acum iata ca ne reintoarcem in bratele FMI, fie si cu un acord "deraiat". Mai mult, ne aratam mai disciplinati si ascultatori la sfaturile venite din "laboratoarele" de la Washington. Demonstratia a venit in data de 7 februarie. Atunci oficialul FMI, acelasi Mensbrugghe, a iesit la rampa cu noile "instructiuni" pentru Guvern si BNR. Sa le luam pe rand. Domnia sa a sugerat, in sprijinul procesului de reducere a inflatiei, cresterea dobanzii de politica monetara. A doua zi, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a decis noul nivel al dobanzii de interventie de la 7,5 la 8,5 la suta. Mai departe. Fondul cerea Ministerului Finantelor ca in cel mai scurt timp sa prezinte noul Cod fiscal si sa se renunte la exceptari de plata a impozitelor sau diferentieri de taxe. Tot a doua zi, si sigur nu este o coincidenta, a venit anuntul ca Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Codului fiscal