Norman MANEA
El regreso del húligan
Traducción del rumano de Joaquín Garrigós
Tusquets Editores, Colecctión Andanzas, Barcelona, 2003, 384 p.
O Europa necunoscuta, uitata, aproape stearsa de pe harti de dezastrele din secolul al XX-lea, devine din nou vizibila in constiinta spaniola, de cind Razboiul Rece a „legalizat“ divizarea continentului, transformind in oriental – si din acest motiv, strain si indepartat – ceea ce fusese central: nucleul si densa rascruce a drumurilor unei Europe care inca nu basculase exclusiv catre versantul sau occidental. Partea estica sucombase sub influenta dominatiei sovietice, dupa ce fusese abandonata nazistilor, cu deplinul consimtamint al puterilor democratice.
Succesul citorva carti si vitalitatea recuperata a unor autori sint indicii ale noului interes care incepe sa apara, dupa lungi decenii de necunoastere si indiferenta, daca nu chiar din cauza dorintei de a nu sti, alimentata de prejudecati politice. intr-o cultura precum cea spaniola, atit de putin angajata pina mai ieri fata de democratie, dar si imbibata de rigiditati ideologice mostenite de la stalinism, orice disident venit de cealalta parte a zidului era cel putin suspect, daca nu chiar direct vinovat de complicitate cu dusmanul imperialist. in cel mai bun caz, vocile din cealalta Europa meritau dispretul rezervat reprezentantilor crepusculari ai unui liberalism burghez, destinat, dupa celebra expresie a lui Trotki, lazii de gunoi a istoriei. Soljenitin era tratat ca o combinatie de paiata si agent al CIA, iar inteligente ilustre de tipul Juan Benet deplingeau moliciunea conducatorilor Gulagului, care lasasera sa iasa din lagare un astfel de individ. Stefan Zweig, faimos inainte de razboi, a disparut pur si simplu in purgatoriul irelevantei si pe rafturile deprimante ale anticariatelor.
Totusi, putin cite putin, s-a
