Bataia de joc s-a intins prea mult. De acum, un mic grup in frunte cu AN poate fi acuzat de atentat la democratie, nu doar de obstructionarea Justitiei. Cine mai crede, dupa abuzurile din Parlament si din presa, in egalitatea in fata justitiei?

De citeva zile, Adrian Nastase face uz de toata influenta, puterea si pozitia sa publica pentru a opri perchezitia caselor sale din Zambaccian si de la Cornu. In Codul penal, infractiunea se numeste simplu obstructionarea Justitiei. Este insa mai mult decit atit. Este un mic act terorist, un atentat la insasi esenta democratiei.

El si alti urmariti penal predica zilnic despre apocalipsa si dictatura, despre politie politica si justitie controlata. Dar gestul lor, de a impiedica Justitia cu orice pret, utilizind mijloacele si mecanismele democratiei - un ziar, un parlament sau un partid - mi se pare josnic si las. Grav si iresponsabil.

De exemplu, ziarele controlate de Sorin Rosca Stanescu au declansat campania anti-DNA dupa ce numitul ziarist este pus sub invinuire pentru „apartenenta la un grup de crima organizata". Utilizarea presei in scopuri personale intr-un razboi cu Justitia mi se pare o forma incalificabila de santaj si o forma de teroare asupra institutiilor publice.

Nici o noutate: pentru unii, santajul este specialitatea casei, sursa de putere si imbogatire personala.

Adrian Nastase practica alt tip de teroare si abuz institutional. In loc sa demisioneze a doua zi dupa punerea sub invinuire de la sefia Camerei Deputatilor, Adrian Nastase procedeaza exact pe dos. Adica se tine cu dintii de functia publica si o foloseste, pe fata, in razboiul sau cu Justitia.

In Statele Unite, de pilda, Thomas DeLay, fostul lider al republicanilor din Congresul american, a demisionat din functie in ziua in care a fost pus oficial sub invinuire. N-a demisionat de d