Am tot auzit în ultima vreme unele păreri care mi le-au confirmat şi pe ale mele. Cînd te întorci în ţară din Occident, multe lucruri îţi pot părea încă jalnice, mizerabile sau aflate într-un stadiu primitiv. De la praful şi noroaiele de pe străzi, pînă la clădirile neterminate sau cu tencuiala căzută; gardurile de sîrmă ruginită de pe aeroport, maidanele cu vegetaţie uscată, încă prea multele Dacii sau sistemele de ieşire din parcare mult mai întortocheate decît ar fi normal. Există însă ceva care pare să se fi schimbat substanţial şi destul de uşor remarcabil (tot mai multă lume observă), cel puţin în Bucureşti. E vorba de oameni. De felul în care arată şi în care se comportă. Nu mai vezi atîtea chipuri chinuite, cu pecetea opresiunii şi a sărăciei întipărită pe ele. Pe stradă, lumea parcă e mai veselă, cu mersul ceva mai vioi şi mai bine îmbrăcată. Nu mai predomină hainele acelea triste (dese în anii trecuţi). Oamenii nu mai par aşa preocupaţi doar de supravieţuire, de grija mîncării şi a zilei de mîine. Un spirit bun şi mai constructiv dă să iasă la iveală, după ce frustrările şi răutăţile s-au mai epuizat. Parcă nu se mai aud atîtea văicăreli pe stradă sau la televizor, aşa cum ne obişnuisem în ultimii ani. Tinerii sînt mai în pas cu vremea, vîrstnicii încearcă să mai recupereze cîte ceva. Balanţa pare să se fi înclinat definitiv spre un tip de mentalitate mai normală. Ţara propriu-zisă (infrastructura şi multe din instituţii) a rămas acum parcă mult în urma pretenţiilor cetăţenilor. Poate că s-a întrunit masa critică de oameni care au văzut şi au înţeles ceva din Occident. E poate vorba de un schimb de generaţie, după 16 ani de la Revoluţie. Sînt poate căpşunarii cu experienţele lor, ori apropierea de intrarea în Uniunea Europeană. Sau toate la un loc... Oamenii au înţeles de unde şi cum le poate veni o viaţă mai uşoară. Au început să-şi cumpere aparate mo