Imediat dupa instalarea Guvernului Tariceanu, Delegatia Uniunii Europene a gasit de cuviinta sa aminteasca autoritatilor de la Bucuresti conditiile de aplicare a clauzei de amanare a integrarii Romaniei in UE. Unul dintre cele mai importante aspecte vizate era accelerarea luptei impotriva coruptiei la nivel inalt. Documentul oficialilor UE introducea astfel o sintagma noua pentru electoratul roman din punctul de vedere al formularii, o sintagma care facea referire directa la politicienii corupti. Adica la adevaratele cazuri de coruptie pe care nu numai Bruxelles-ul, ci si electoratul le asteptau rezolvate pentru a avea o certitudine ca nu "bratul care loveste, ci vointa care ordona" este in sfarsit acuzata si pedepsita pentru marile jafuri ce condamna Romania la saracie. In fiecare an vedem topul bogatasilor Romaniei si stim ca mai tot timpul a existat un grup de putere care a facilitat cu buna stiinta accesul la valorile acestui stat. Cu alte cuvinte, a existat tot timpul o vointa politica favorizatoare, constienta ca, facand un astfel de serviciu, isi asuma un risc, care se plateste uneori, ca la marile vanzari de ponturi gangsteresti, cu 50% din castig. Altfel nu se explica situatia unora ca Adrian Nastase si Dan Ioan Popescu, niste prezente publice ostentative, cu averi ce nu pot fi justificate din salariul de parlamentar sau ministru. La cererea Uniunii Europene sau poate din proprie initiativa, puterea de astazi pare ca incearca sa-si demonstreze vointa politica in a incepe deconspirarea unui al doilea top, cel al marilor corupti de la nivel inalt, mult mai folositor pentru democratie si normalitate decat primul. Si, de altfel, singurul in stare sa explice Occidentului de ce la noi exista o coruptie institutionalizata. Dar, fara doar si poate, lucrurile sunt de-abia la inceput. Mai ales daca avem in vedere si propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Adm