Mai bade, stai nitel. Se marita Ioaâ a luâ Tutula din Ieudul Maramuresului. Cu un flacau de la noi a patra sate. E mare veselie, druste sunt, clareti sunt, stegari is, horinca este. Haidaâ haida si iar hai, baaaa!
In Maramures nuntile se tin ca si acum o mie de ani. Luna lui Gerar 2006. Se marita Ioana, unul din cei 12 copii ai sotilor Tutula din Ieud, judetul Maramures. In ziua nuntii, fata se trezeste dis-de-dimineata, sa aiba timp sa se imbrace in straie de mireasa traditionale: camasa din in si rochie alba brodata. Rolul domnisoarei de onoare este jucat aici de "druste", doua dintre cele mai frumoase fecioare ale satului, desemnate de mireasa.
In prima parte din ziua nuntii se plange. Mireasa se desparte de familie si se duce la flacaul ei pentru tot restul vietii. Abia cand vine preotul cu belsugul dupa-amiaza se varsa ultimele lacrimi si incepe veselia si chiuiala.
La mire in sat, coloana miresei este intampinata de trei calareti cu armasari impodobiti si de o mie de sateni veniti sa asiste la intalnirea dintre sot si sotie. Oamenii asteapta cam doua ore in frig si ninsoare. La biserica, preotul binecuvanteaza nuntile traditionale: "Asa s-au nascut romanii. Acolo unde s-a cantat in cetera s-a pastrat si credinta".
"Miresuca, draga mea,
Asculta-ma dac-ai vrea.
Daca mere nu norea,
Unde-i mere nu sedea,
Ca barbatu nu-i iubea.
Din chicioare sa meri tare,
Gura sa nu-ti sie mare.
Din chicioare sa meri iute,
Gura sa nu stie multe.
Din chicioare si furnica,
Gura sa-ti sie mai mica.
Miresuca, draga mea,
Asculta de soacra-ta,
Sa nu va rada lumea.
Tu asculta de barbat,
Sa nu fiti de ras in sat." "Miresuca luâ Ioaâ,
Tri vorbe te-as intreba
Inainte de-a pleca!
Ce a gresit mane-ta
De te-o vandut tinerea?
Mane-ta ce i-ai g
