Uniunea Generală a Asociaţiilor Etniei Huţule din România va scoate, la Câmpulung Moldovenesc, primul dicţionar de limbă huţulă din România. Limba etnicilor huţuli este confundată adesea Uniunea Generală a Asociaţiilor Etniei Huţule din România va scoate, la Câmpulung Moldovenesc, primul dicţionar de limbă huţulă din România. Limba etnicilor huţuli este confundată adesea cu limba ucraineană. În prezent, vorbitorii de "huţulă" sunt din ce în ce mai puţini, majoritatea constituind-o vârstnicii din satele situate în nordul României. Scopul dicţionarului este de a salva limba şi tradiţiile huţulilor. Cartea va fi editată în luna iunie, odată cu Festivalul Huţulilor. Huţul înseamnă "cel care se năpusteşte din munţi către locuitorii din vale". Potrivit istoricilor, ţinutul "huţilor" se întinde în Bucovina, cuprinde părţi din regiunea Cernăuţi, între localitatea Putila şi râul Ceremus, ajunge apoi în Hutulscina, din sudul regiunii Ivano Frankivsk, terminându-se la Dilove. În această localitate, austriecii, la 1887, au făcut măsurători, stabilind că aici, pe malul Tisei, se află Centrul Geografic al Europei, pe care l-au marcat cu o bornă. Eroul lor naţional este haiducul Olexa Dovbus, care a luptat împotriva asupritorilor poporului huţul. Despre huţuli, Eminescu credea că sunt daci slavizaţi.