"momentul ce va disipa orice suspiciune în relaţiile dintre cele două state." În cursul celor două zile în care s-a aflat la Chişinău, Ungureanu a lansat o serie de iniţiative care, privite "momentul ce va disipa orice suspiciune în relaţiile dintre cele două state." În cursul celor două zile în care s-a aflat la Chişinău, Ungureanu a lansat o serie de iniţiative care, privite în ansamblu, dau forma unei noi strategii româneşti pentru Republica Moldova. "Acordul-cadru pentru Europa", tratatul privind frontierele şi noul plan pentru Transnistria sunt pilonii acesteia.

Tratatul-cadru bilateral, "depăşit"

"Acordul pentru Europa" urmăreşte nu numai fixarea unui set de măsuri structurale de natură să aducă Moldova mai aproape de UE, ci şi degajarea relaţiei bilaterale poate de ultima problemă lăsată în suspensie, Tratatul-cadru bilateral. Prin încheierea Acordului, care, probabil va specifica scopul comun al celor două state, şi anume integrarea în UE, se speră că partea moldovenească va renunţa la clamarea necesităţii unui tratat-bază bilateral. Deşi Voronin s-a arătat interesat de propunere, nu toată lumea este de acord. Secretarul Partidului Comunist, O. Stepaniuc, a afirmat că "atâta vreme cât Moldova este un stat independent, recunoscut, tratatul bilateral este mai mult decât necesar, este natural."

Pentru Stepaniuc, Acordul pentru Europa nu poate suplini tratatul bilateral pentru că, în opinia sa, acesta se referă la o altă temă. Pentru a îndulci pilula, Bucureştiul şi-a anunţat disponibilitatea de a accelera negocierea tratatului privind frontierele, o cerinţă aproape tradiţională a părţii moldoveneşti. În ceeea ce priveşte integrarea Moldovei în UE, România pare decisă să forţeze la maximum limitele tratatelor europene, cerând pentru Chişinău un tratament similar cu cel acordat statelor Balcanilor de Vest. Raţionamentul Bucureştiului este acela c