Avem circa 4,5 milioane de ferme de subzistenta, peste care va veni integrarea in Uniunea Europeana. Paradoxal, acesta este sectorul populatiei care va suferi cel mai putin de pe urma acestui proces. Cei care au produs pentru ei insisi pana acum, e foarte probabil ca o vor face in continuare.
Cu adevarat afectate vor fi, in schimb, fermele mari, care produc pentru piata, pentru ca acestea vor intra in concurenta cu restul Europei.
In Romania, structurile agricole au evoluat "extremal", intre modelul american si cel taranesc traditional, cu ratarea celui european. "Avem pe de o parte fermele foarte mari, care sunt in realitate niste companii si functioneaza pe principiile unei companii. Pe acestia nu ii putem numi fermieri, pentru ca sunt niste manageri. Fermier in sensul european al cuvantului este omul care are responsabilitatea intretinerii familiei lui prin veniturile din ferma. Daca lui nu ii iese o productie anul asta, care sa ii permita sa isi intretina familia, are probleme foarte mari. Pe ceilalti nu ii putem numi fermieri, pentru ca sunt niste tarani, locuitori ai mediului rural, unii dintre ei produc si produse agricole si o parte din ei si vand. Din acest punct de vedere, integrarea modelului nostru agricol in UE va fi foarte dificila", a declarat, cu ocazia dezbaterii "Reforma agriculturii din Romania si aderarea la UE" de saptamana trecuta, Mihai Dumitru, coordonator pe "Agricultura - Piata Interna" in cadrul Delegatiei Comisiei Europene in Romania.
Reforma funciara a intarziat nepermis de mult
Mihai Dumitru a diagnosticat situatia cu care s-a confruntat agricultura romaneasca in ultimii 15 ani: o reforma ezitanta, care s-a intins nepermis de mult, datorita careia am pierdut foarte multe oportunitati. La noi, reforma funciara nu s-a incheiat nici acum, ceea ce a afectat conectarea cu piata.
"O problema esenti
