(Foto: Servus Hunedoara)
Opinia publica a fost oripilata de abominabila crima comisa la Arad la sfarsitul saptamanii trecute. Corpul neinsufletit al tinerei a fost adus in casa parinteasca duminica dupa- amiaza. Durerea familiei este aproape de nedescris in cuvinte. Cristina a lasat in urma ei parinti pe veci nemangaiati, o sora, bunici, rude si prieteni, precum si pe logodnicul sau.
Luni, in ziua inmormantarii, in Tebea a fost forfota mare. Zeci de masini ocupau strazile satului, circulatia desfasurandu-se anevoios. Sute de oameni, rude, prieteni, cunoscuti, vecini, colegi sau chiar si necunoscuti, se indreptau tacuti si indurerati spre casa de unde tanara disparuta avea sa plece pe ultimul ei drum.
Toata lumea vorbea despre terifianta crima care a pus capat unei vieti la o varsta atat de frageda. „Nu pot sa-l inteleg pe criminal. De unde atata cruzime in el? Ce i-o fi facut fata asta? Era un inger", spunea, printre lacrimi, un unchi al Cristinei.
„Trebuia sa fie nunta..."
Oamenii continuau sa soseasca valuri, valuri la casa unde a crescut Cristina. Nenumarate coroane erau agatate pe garduri. Toata lumea era cu ochii in lacrimi. Printre hohote de plans, Mariana Cristea, mama decedatei, ne spune: „ Am vorbit ultima oara cu ea joi. Vroia sa vina acasa pentru cateva zile. I-am spus sa mai stea la Arad, pana se mai potoleste cu ninsoarea.
Simteam parca ceva, nu stiu ce, dar nu era de bine. Si a venit. Dar a venit in sicriu!". „Puteai sa iei pe oricine, dar nu pe ea! Cu ce am gresit noi, Doamne, de ne-ai luat lumina ochilor nostri?", se intreba retoric o matusa de-a Cristinei. Apropiatii fetei erau cu inimile sfasiate de durere. Cu voci stinse, toti aminteau de Cristina.
Colegi de scoala si fosti profesori
