Un sfert din bugetul Ministerului Agriculturii se va indrepta, anul acesta, catre cofinantarea proiectelor SAPARD si a micilor investitii. Bancile selectate de catre autoritati vor o felie cat mai mare din fondurile publice. Sa faci afaceri cu banii statului poate fi un bussines profitabil, chiar daca destinatia acestora este agricultura, un sector ocolit de obicei de catre bancheri. Asa au gandit BCR, BRD, CEC, Raiffeisen, Carpatica si Romextera, atunci cand s-au inscris in cursa pen
Un sfert din bugetul Ministerului Agriculturii se va indrepta, anul acesta, catre cofinantarea proiectelor SAPARD si a micilor investitii. Bancile selectate de catre autoritati vor o felie cat mai mare din fondurile publice.
Sa faci afaceri cu banii statului poate fi un bussines profitabil, chiar daca destinatia acestora este agricultura, un sector ocolit de obicei de catre bancheri. Asa au gandit BCR, BRD, CEC, Raiffeisen, Carpatica si Romextera, atunci cand s-au inscris in cursa pentru gestionarea banilor publici. Miza intrecerii se ridica la sapte mii de miliarde, adica circa 200 de milioane de euro.
“Principala tinta a programului Fermierul sunt fondurile SAPARD. In acest an, trebuie sa consumam jumatate de miliard de euro, provenite de la Bruxelles. Cu ajutorul creditelor, vrem sa grabim cheltuirea acestor fonduri”, explica Dumitru Cosmescu, director in cadrul Ministerului Agriculturii.
Fondurile vor fi acordate agricultorilor sub forma de imprumuturi pe o perioada de pana la zece ani. Banii acopera o parte din cofinanatarea necesara in cazul proiectelor SAPARD. Fermierii beneficiaza de o serie de facilitati, inclusiv o perioada de gratie. Dobanda la care se acorda creditul se va situa sub nivelul pietei. De exemplu, pentru fondurile derulate anul trecut, BCR a oferit fermierilor credit
