Dupa al doilea razboi mondial, conditia ceruta Romaniei de SUA si Anglia pentru semnarea tratatului de pace a fost impunerea unui guvern democratic si reprezentativ. Cum premierul Petru Groza a refuzat sa demisioneze, Mihai I a ales solutia "grevei regale". El spera sa paralizeze astfel activitatea guvernului pro-sovietic.
Sah mat regal la Petru Groza
La 6 martie 1945, instaurarea prin "forta pumnului sovietic" a primului guvern pro-comunist, condus de Petru Groza, a deschis calea unor insemnate schimbari interne si externe pentru Romania.
PRIMUL PAS. Simtind din ce in ce mai presanta prezenta sovieticilor in politica interna, Regele Mihai I face o miscare tactica: se declara "un partizan infocat al apropierii de rusi". Secretarul personal al Regelui, Ioannitiu asigura la randu-i: "Acum Regele este cu rusii si noi nu ne vom opune, ci dimpotriva." Sovieticii transmit Moscovei semnele de "bunavointa" ale Regelui si camarilei sale, in care totusi, spun ei, nu se poate avea deplina incredere. Pentru "raceala" relatiilor dintre guvernul lui Groza si Curte, gen. Pavlov dadea vina pe liderii partidelor istorice Iuliu Maniu (PNT) si Constantin I.C. Bratianu (PNL), dar si pe sefii misiunilor diplomatice ale Marii Britanii si Statelor Unite la Bucuresti.
MISCARILE OPOZITIEI. Ingrijorarea sovieticilor in privinta liberalilor si taranistilor era intemeiata. Imediat dupa impunerea Guvernului Groza, temandu-se ca Romania sa nu cada prada comunizarii, liderii opozitiei depun memorii la Rege, cerandu-i demiterea lui Groza si formarea unui "guvern de concentrare", "mai omogen", in care sa intre, pe pozitii egale, si reprezentantii partidelor istorice. Cu aceleasi doleante vor apela si la sprijinul diplomatilor Marii Britanii si Statelor Unite, Le Rougetel si respectiv Burton Berry.
CHESTIUNEA ROMANIEI PE PLAN EXTERN. La nivel declarativ, diplomatic, cel
