de europenitate" - al fiecărui oraş a fost calculat pe baza a trei indicatori - administrativ, economic şi socio-cultural - şi reflectă gradul de deschidere către UE, capacitatea de absorbţie a de europenitate" - al fiecărui oraş a fost calculat pe baza a trei indicatori - administrativ, economic şi socio-cultural - şi reflectă gradul de deschidere către UE, capacitatea de absorbţie a fondurilor europene, capacitatea instituţională şi nivelul de interes local pentru teme de integrare europeană. Proiectul a fost realizat în perioada aprilie-decembrie 2005 în patru municipii reşedinţă de judeţ - Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa şi Iaşi, fiecare reprezentând o regiune de dezvoltare.

Fondurile europene au "curs" cu folos pe Bega

Rezultatele studiului arată că Timişoara are cel mai bun indicator economic, datorită investiţiilor masive de capital străin. În privinţa indicatorului socio-cultural, toate municipiile analizate au înregistrat progrese în cursul anului trecut, Timişoara şi Cluj-Napoca având un uşor avans datorită capacităţii ONG-urilor locale de atragere a fondurilor europene. În urma monitorizării presei locale, rezultatele obţinute arată că peste 90% din articolele despre UE şi integrarea europeană sunt ştiri, ponderea editorialelor, anchetelor şi interviurilor fiind extrem de redusă.

În articolele din presă predomină informaţiile referitoare la activităţile autorităţilor centrale şi a instituţiilor europene, abordarea temelor locale şi regionale având o pondere de aproximativ 30%.

Integrarea nu este doar problema "centrului"

"Scopul acestui indice nu este acela de a da note şi a de a face clasamente, ci de a conştientiza atât autorităţile locale, cât şi opinia publică în general cu privire la gradul de pregătire pentru UE - şi implicit cu privire la capacitatea de absorbţie a şocurilor aderării. GEA încearcă să impună în dezbate