Moda datoriilor a început din anul 1998. Fără a lua în calcul dobânzile şi noile datorii pe care are de gând să le facă primăria, un bucureştean plăteşte pentru împrumuturile din Moda datoriilor a început din anul 1998. Fără a lua în calcul dobânzile şi noile datorii pe care are de gând să le facă primăria, un bucureştean plăteşte pentru împrumuturile din megaproiectele lui Videanu 13,3 euro pe an. Bucureştiul are, potrivit informaţiilor din baza de date a Institutului Naţional de Statistică, 1.921.751 de locuitori. Dacă ne raportăm doar la populaţia activă, adică la 825.633 persoane, fiecăreia îi revine o sumă de 31,1 euro anual. Suma de 257,15 milioane de euro trebuie rambursată în următorii zece ani. Pionii principali în luarea deciziilor sunt primarul, consilierii generali şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Fiecare are un cuvânt de spus în contractarea eventualelor împrumuturi, după ce primăria demonstrează că nu depăşeşte gradul de îndatorare de 20% din veniturile proprii din fiecare an. După ce propunerea primarului pentru contractarea unui împrumut este adoptată în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, intră în scenă Ministerul Finanţelor. Aici, o comisie interministerială îşi dă avizul pe respectivul proiect, iar primarul semnează acordul cu banca. Avizul MFP este necesar deoarece împrumutul "contribuie" la datoria globală a României.

Principalele împrumuturi, realizate la Banca Europeană de Investiţii (BEI) sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au fost contractate pentru reabilitarea sistemului de termoficare, modernizarea sistemului de transport public în Bucureşti, realizarea unui program de management al traficului şi reabilitarea infrastructurii în zona centrului istoric şi punerea la punct a unui sistem unic de taxare, prin care bucureştenii vor putea călători cu acelaşi bilet atât cu mijloacele de transport în